Când Un Oricine Mă Întreabă

Pe strada unde umbrele învață să respire
Am lăsat în urma mea și teamă și iubire
Iar în buzunare mi-am pus răsărituri mici
Să-mi lumineze drumul ce m-a adus aici

În mine câte-o ușă se mai deschide-n vânt
Și intră cel de ieri fără niciun cuvânt.
Și îmi caută povestea în vorbe nerostite
Prin ce-am ascuns în ploi cu mult timp înainte

Viața-și cere partea eu plătesc cu timp
Și cu un zâmbet pentru fiecare anotimp

Când un oricine mă întreabă cine sunt
Las vântul să vorbească mereu
El știe totul chiar și ce ascund
Câți oameni am fost până să fiu eu

Până să fiu eu

Am crescut în nopți în care n-am dormit
Din cuvinte grele și din tot ce n-am rostit
Mi-am făcut din fiecare „nu” un început
Fiindcă tot ce se sfârșește lasă loc de mai mult

Încă port în ochi lumina primului răsărit
Chiar dacă oglinda-mi spune c-am îmbătrânit
Și vorbesc cu dimineața ca și cum ne-am fi promis
Să nu lăsăm ceea ce doare să se-așeze peste vis

Viața își cere partea eu plătesc cu timp
Și cu un zâmbet pentru fiecare anotimp

Când un oricine mă întreabă cine sunt
Las vântul să vorbească mereu
El știe totul chiar și ce ascund
Câți oameni am fost până să fiu eu

Până să fiu eu

Și dacă mâine drumul uită pașii mei
N-am să-mi fac din amintire obicei
N-am nevoie de un nume ca să știu cine sunt
Mă cunoaște orice pas făcut pe acest pământ

Când un oricine mă întreabă cine sunt
Las vântul să vorbească mereu
El știe totul chiar și ce ascund
Câți oameni am fost până să fiu eu

Când un oricine mă întreabă cine sunt
Las vântul să vorbească mereu
El știe totul chiar și ce ascund
Câți oameni am fost până să fiu eu

Când un oricine mă întreabă cine sunt
Las vântul să vorbească mereu
El știe totul chiar și ce ascund
Câți oameni am fost până să fiu eu